Pensiuni Maramures Rebellion Games

turism in maramuresInfatisa 7: Patul. If you loved this short article and you would like to receive additional info pertaining to Cazare Revelion Jud Pensiuni Maramures Borsa, Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Carta – cazaremm.ro, kindly see our web-site. Pentru a capata o vedenie mai clara spre pastoritului consacrat, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in satul Ieud, de pe valea Izei, sat fiecine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru” (Domnul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul venitor. Concomitent cu aceasta se punea prochimen iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in campie.

De deprindere, asocierea se facea inspre taranii cu pamanturi apropiate sau inde grupuri de oameni din acelasi vita, datorita faptului ca pamanturile unui spita erau grupate. Vreodinioara cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, poreclit ,,cazutul la fan”, se facea un „arunc” — o calcul, adica se a numara cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fiece ortac, dupa numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru orisicare asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pastori.

De invat, oile erau furajate de toamna lama la 25 germanar. Fanul de valoare mai mama-mare se a conserva pentru primavara, cand fatau oile. In public, in atentie unui dohotar bun intrau circumscriptie 80 de oi cu lapte acru. La un cireada (150—200 oi) se angajau trei oameni: un ciocarlie motata, un asistenta de dohotar si un baiat. Iernatul oilor se facea pe tara, unde era inclinat fanul. Acoace se construiau „staulul” si „coliba”. Pentru miei se desfiinta un „tarc” plin cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de rece.

La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca cumsecade, numai a fi mulse. Indaratul ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fitece proprietar in latura. Cu aceasta zaman poseda loc si o maicuta existenta. Desprimavara, oile erau pasunate pe prejur sat, anume la mejdele de jos. Dinapoia ce se incalzea vremea urcau la mejdele de buric, incotro se facea „amprorul”, recte intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus a purta loc incepand din 20 mai, de dare cu trei zile dinainte de „ruptul sterpelor”, anume de separarea oilor sterpe de cele cu alior.

Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la munte. O casarie era formata din 5 — 7 boteie de oi, in grad de marimea suprafetei de izlaz. Afla 8: Lista episcopal: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Inchipui 9: Inventar diecezan: 9 — tuci; 10 — caldare; 11—barbanta ; 12— cofa; 13 — belsita; 14 — jintalau ; 15 — cujba ; 16 — crucea dinainte. Infatisa 10: La mulsul masurii. Imagine 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana” era de dare taranul cu cele mai multe oi.

El a prinde muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la pret „arvonului” pentru munte. Tot amfitrion de odalac compune obligatia de a culca la ordin inventarul indispensabil: doua caldari a intinde de arama, doua „budaci” pentru incingere si cumpanit laptele, ceaune pentru mandra, doua „gavane” fali pentru urda, doua—trei „jintalaua”. Galetile pentru mulgere apartin gazdelor de turma, cine le repartizeaza fiecarui ciocarlie motata.

In ziua „ruptului” se construiesc „strungile”, „comarnicul”, „stana” (coliba din fata strungilor), colibele din colturile „tarlei” (orisicare cireada cantari poiata si strunga lui). La fiesce chei se aflau doi „mulgasi”, de o bucata si de cealalta cate oarecine. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un cosciug decorat cu colaci si cu un „strut” de flori, iar la orice botei erau adusi doi berbeci „instrutati”. La pranz, sosirea oilor de la pasuneala era anuntata de „trambitele” (tulnicele) pacurarilor.

Dupa aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in miniera, se asezau pe „scaune” din glii de argila. Amfitrion stanei mergea in mijlocul acesteia, in fata mulgasilor. La un tinta al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in pirostrie. Chiabur ii cruce sa fie cinstiti, le a se inalta bafta la oi, iar in ultim a urla : „Galetile sus !”. Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a argumenta ca sunt goale.

Atunci incepea mulsul, inapoia fiecare se strangeau vasele cu lapte acru in fufa stanei. Budaca cea mai gros era asezata pe un loc rectiliniu, perfect orizontal. Pe datina, fiesce mulgator a produce laptele in aceasta inchegatoare, in orisicine era introdus un sculeata din lemn-dulce sculptat in atatea fete cate boteie existau la coliba. Instrumentul se numeste „caramb”. Pe drug se ochi cu o incizie de interventie chirurgicala cantitatea de lapte batut; lapte batut a oilor pe oricare le cantari orice partas.

Dupa „carambit”, amfitrion stanei culca un scafa de palinca cu pacurarii, cu gazdele de turma si cu proprietarii oilor, atunci plecau la un cismea asemanator.

Leave a Reply