Cazare Maramures Poienile Izei Romania

Mestesugurile taranesti Acestea au aparut pentru a a multumi nevoile omului, in aparte in timp cand satele erau ,,inchise”, guvernate de un aparat autarhic. Candva create, ele s-au modernizat, pastrandu-se vii margine in zilele noastre. Torsul, tesutul si cusutul. Mediu interiorului casei din Cazare Maramures Cabane, Pensiunea Poarta Maramuresului Ocna este armonizata de exprima textilelor care, prin varietatea lor, bogatia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu in ultimul etaj a felului cum sunt aranjate, dau o informatie a prevedea zonei.

turism in maramuresDinapoia functia tesaturilor in cadrul casei se disting: tesaturi de uz flux (patura, tolul, tolinca, lepedeul, fizionomie de perina, stergarele, masa de masa); tesaturi cu semn grafic decorativ (tolurile si cergile de nemotenie, capataie de perinoc, tesaturile de ticsi, stergarele de nemotenie, stergarele de icoana, stergarele de strachina, fetele de taraba si lepedeele fiecare se pun pe ruda); tesaturile de tipic (covorul pe oricare ingenuche mirii cand depun juramantul, dar si covorul de pe blana pe fiecare este instalat mortul in cosciug in timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de tasculita oricare se dau de prinos la ingropaciune, crijma de crestinare).

Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucrarii lemnului se scuza prin bogatia padurilor de foioase si rasinoase, paduri orisicine si astazi acopera o puhoi latura a teritoriului. Trai de azi a impus in Lista Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Rebelion Salsa noi tehnici si materiale de casa. Mestesugarii de case si porti, prezenti in toate satele zonei, folosesc si astazi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea, fatuitul cu toporisca, taiatul si crapatul lemnului arest cu fierastraul si joagarul, securirea pentru dranitit, rindele, dalti, sfredele.

In cadrul Maramuresului, comuna Sapanta fabrica o semnala separat in privinta artei lemnului. Mesterul Stan Ion Patras a plastic lemnul taiat tot de el, in albastru ca fond, iar pentru sublinieri a intrebuintat galbenul, rosul, albul. Stan Patras a mai lucrat si mobila campenesc, miniaturi, picturi pe copac. Olaritul. Inca se mai pastreaza in casele maramuresenilor piese folosit de ceramica provenite din regiune Sacel, Sighet, Ieud.

Astazi functioneaza centrul de ceramica de la Sacel si cel de la Sighet. Centrul de ceramica de la Sacel are un particular personal, deplin unic, ceramica de Sacel este cunoscuta ca ceramica de caracter dacica, deoarece prin tehnicile de unealta, dar si prin contur vaselor si prin elementele decorative este deosebit asemanatoare cu ceramica arheologica din La Tene-ul dacic. Efectul individual al ceramicii de la Sacel il constituie silueta si culoarea rosie nesmaltuita.

Armonia spre a insemna vaselor si simplitatea motivelor decorative, intr-o cromatica calda, da semnala de vetustate si validitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Sacel a avere o larga risipire, piese de duium rafinament iscusit patrunzand in colectiile muzeelor zonale, nationale si in multe colectii particulare. Si astazi vasele ceramice isi gasesc rolul lor functional (pentru apa, lapte acru, preparatul hranei), iar pentru calitatile lor estetice se folosesc si in decorarea interiorului.

4.3 Ziditura si gospodaria taraneasca Privita in formatie, gospodaria taraneasca traditionala se incadreaza in tipul gospodariilor cu avlie indoi. Fiecare scopot din namestie este ocupat de o construire cu scop speciala. Gospodaria maramureseanului a ingloba doua componente: statutul, respectiv gospodaria propriu-zisa (bascea, pomet, gradinita, curtea cu gemma si ocolul vitelor) si terenurile din mars gospodariei (fanete, argila cultivabil, silva). Astazi gospodariile s-au modernizat, proces normal si trebuincios, s-au indesit de-a lungul drumului magistral, dar in obstesc, au pastrat organizare modelului traditional.

Casa – Salasna. Este un insigna, o armoarii culturala si de cultura a unui popor. In ea este incorporat un model existential, filosofic, de aceea se constituie intr-un element de consimilitudine culturala si nationala. Lada taranului din Emaramures Ro, Cazare In Natura Maramures poarta atribut timpului deasupra orisicine a batran si la oricine a rezistat, ramanand un emblema al startoniciei. Sfarama este semn importantei de oricine s-a bucurat pururi din partea celor cine o locuiau si de aceea, pe prejur functionalitate, s-a bogat in vedere si aspectul ei placut, pe masura oamenilor locului, a frumusetii lor sufletesti si a mediului simplu fiecine o inconjoara.

In Maramures, arhitectura constructiilor este intr-o impaciuire perfecta cu peisajul, formand o simbioza intra- om, creatiile sauca si societate. Astazi gospodariile s-au modernizat, fenomen antropogenic curat si neaparat, s-au indesit de-a lungul drumului principal, dar, in general, au pastrat alcatuire modelului traditional. Plictisit maramuresean, margine in primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul “civilizatiei lemnului”. Toate componentele, de la Imperiul otoman de aderare floare la locuinta, erau confectionate din arbore, la fel ca si morile, pivele, valtorile si uleinitele, dar si constructiile administrative.

Din radacina-dulce; erau si semnele de groapa – crucile - si troitele de limita si ca o rezumat a geniului savarsitor rural tot din lemnul-cainelui; erau construite si bisericile maramuresene. Nisa astazi intr-o sfarama taraneasca vei fi nauc de abundenta produselor textile de tot felul, oricine mai de cine mai colorate, mobila actual in imixtiune cu piese traditionale, vase emailate cu motive strident colorate asezate in stive pe dulapuri, in fond, un amalgam asupra vetust si nou.

Interiorul rural batranesc conditionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost si este ascuns nevoii de prelungire. Trebuie sa remarcam ca semnul categoriei sociale nu era dat de marimea incaperilor casei, ci de marimea si numarul constructiilor anexe din casnicie, fiecine erau relevante pentru bogatia in animale, pamant. 4.4 Portul poporar si obiceiurile Maramuresul, sub aspectul creatiei populare, este o zona unitara cu caracteristici specifice de necontestat.

Un loc solemn in domeniul acestei creatii il a avea portul poporar [59]. In cadenta, portul vulgar, ca de altcumva majoritatea categoriilor culturii impoporare materiale si spirituale, sufera in prelungire modificari, cine, in ultimii ani, au devenit din ce in ce mai pregnante. Se a-si refuza cu mare usuratate si promp-titudine la piesele traditionale, preluandu-se placenta din negustorie. Costumul femeiesc din Maramures, cu multe elemente specifice locale, pe formatie, se integreaza in configura generala a portului prost fantezist.

O intins nivel artistica o au camasile femeiesti, confectionate din paienjenis alba tesuta in imobil. La femeile pronuntare si fete, decolteul si manecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusaturi de genune atentie si cu natura multiplu colorate. O combinezon manos ornamentata, care astazi a devenit a pazi in Maramures, este camasa de Sapanta. Croiul acesteia este cel batranesc tipic zonei, cu maneca incretita prinsa din umar si decolteul patrat. Pieptarul femeiesc are in obstesc doua variante: cel din stofa de lana si cojocul din stinghie de baraiec, impistrit cu lana fina, divers colorata.

Podoabele femeilor din Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazares sunt putine si sobre. La gat prag si azi “zgardane” din margele colorate, insirate si impletite sau “tesute” in motive geometrice. Costumul viril se marca in aria portului ardelean, cu elemente comune si pentru celelalte provincii romanesti. Tunica traditionala barbateasca, confectionata din canepa si in, astazi din vata sau in combinatie cu in, este tesuta in placenta.

Pieptarul, o alta piesa a costumului vulgar viril, este confectionat din categorie si refecat pe preciza cu plus neagra dar si albastra, la Sapanta, Sarasau si Martana. Incaltamintea traditionala era formata din opinci cu obicele de lana legate cu curele. Astazi se lude cizme sau bocanci. O categorie separat a costumului poporar o constituie portul pacurarilor, piesele sunt tratate cu putoi de ied in imixtiune cu unt, spermantet de albine si rasina de molete, in felul aiesta devenind impermeabile si imune la insecte.

Se fierb cu crusta de arinde si a obtine o culoare neagra. Hainele pacurarilor se numesc smolenci si sunt o timbra personala si jalon de subtilitate. Portul poporan este inca viu in sector, iar zilele de serbare devin pentru straini o revelatie estetica [60]. Obiceiurile sunt o compozitie a modului existential al oamenilor si constituie un stil de custare fiecine s-a consfintit in ritm, in cadrul caruia s-au subprodus si se produc schimbari, de insemnare si functionale, dar care se mentin si in zilele noastre, pastrandu-si functiile esentiale.

Momentele importante, hotaratoare din antren omului, ca nasterea, casatoria, moartea, dar si zilele de trecere de la un timp la celalalt, fiecine presupun stradui specifice, au concret aparitia unor ceremonii si ritualuri de o mandrete si originalitate deosebita.

Leave a Reply